Cum evaluăm dovezile
Fiecare grad din această publicație este atribuit prin reguli fixe, pornind de la designul și calitatea studiilor disponibile — niciodată dintr-o opinie și niciodată din judecata unei inteligențe artificiale. Aceleași dovezi produc întotdeauna același grad. Nu inventăm niciodată un nivel de certitudine.
Când spunem că o afirmație se bazează pe dovezi solide sau pe dovezi în curs de consolidare, acel calificativ nu este o impresie. Este rezultatul unui motor determinist care citește fapte structurate despre fiecare studiu — designul, dimensiunea, rezultatul măsurat, finanțarea, replicarea și alte caracteristici relevante — apoi aplică regulile de mai jos. Iată exact cum funcționează.
Scara gradelor
De la cel mai puternic la cel mai slab, cu limbajul pe care fiecare îl permite:
- Dovezi solide — există dovezi solide; concluzia este bine susținută.
- Dovezi consistente — există dovezi consistente care sugerează.
- Dovezi în curs de consolidare — dovezile disponibile sugerează, fără a confirma.
- Semnal preliminar — rezultatele sunt preliminare și încă neconfirmate la oameni.
- Dovezi insuficiente — în prezent nu există suficiente dovezi pentru o concluzie.
Separat, folosim calificativul dovezi contradictorii atunci când studii bine conduse ajung la concluzii incompatibile. Preferăm să arătăm dezacordul dintre dovezi decât să îl ascundem.
De unde pornește un grad
Cel mai puternic design de studiu disponibil stabilește gradul de bază. Designurile care pot demonstra mai direct relații cauzale pornesc de la un nivel mai ridicat.
| Designul studiului | Nivel | Grad de pornire |
|---|---|---|
| Meta-analiză de studii randomizate | T1 | Dovezi solide |
| Studiu clinic randomizat (RCT) | T2 | Dovezi solide |
| Sinteză sistematică de studii observaționale | T3 | Dovezi consistente |
| Cohortă prospectivă | T3 | Dovezi consistente |
| Cohortă retrospectivă / caz-control | T4 | Dovezi consistente |
| Studiu transversal | T5 | Dovezi în curs de consolidare |
| Studiu mecanistic (animale / in vitro) | T6 | Semnal preliminar |
| Opinia unui expert / raport de caz | T7 | Dovezi insuficiente |
Ce poate modifica gradul
Gradul de bază este apoi ajustat numai prin reguli explicite și transparente. Fiecare ajustare este înregistrată în traseul de evidență al articolului.
- Lipsește data publicării celor mai bune dovezi → afirmația nu poate primi calificativul „dovezi solide".
- Cele mai bune dovezi provin doar din studii mecanistice sau pe animale, pentru o afirmație despre oameni → gradul este plafonat la „semnal preliminar".
- Rezultatul măsurat este un marker surogat nevalidat sau un rezultat nedeclarat → gradul scade cu un nivel.
- Eșantionul este mic sau dimensiunea lui nu este raportată → gradul scade cu un nivel.
- Studiile relevante nu sunt concordante → gradul scade cu un nivel; dacă există concluzii opuse între studii de bună calitate, folosim calificativul „dovezi contradictorii".
- Cele mai bune dovezi sunt finanțate exclusiv de industrie și nu au fost replicate independent → gradul scade cu un nivel.
- Există un singur studiu nereplicat → gradul este plafonat la „dovezi consistente".
- Pentru calificativul „dovezi solide", dovezile trebuie să provină din studii randomizate sau meta-analize, să fie replicate, concordante și să măsoare rezultate directe la oameni. Dacă lipsește oricare dintre aceste condiții, gradul este plafonat la „dovezi consistente".
- Dovezile observaționale excepțional de puternice — de exemplu atunci când un studiu randomizat ar fi imposibil sau neetic, iar efectul este mare, consistent și replicat — pot recupera un nivel, astfel încât dovezile din lumea reală să nu rămână artificial limitate.
Reguli absorbante
Unele situații domină toate celelalte reguli.
- Dacă nu există niciun studiu cu un design declarat, afirmația primește automat calificativul dovezi insuficiente.
- Dacă lipsește un fapt esențial despre studiu, acesta nu este niciodată presupus sau completat cu o valoare plauzibilă. Necunoscutul reduce încrederea, nu este ghicit.
Tipul dovezilor
Două afirmații pot primi același grad din motive diferite. De aceea afișăm și tipul principal de dovezi pe care se sprijină concluzia.
- Experimentale — studii randomizate și meta-analize ale acestora; designul care poate demonstra cel mai direct relații cauzale.
- Observaționale — studii de cohortă și caz-control; pot identifica asocieri puternice, dar sunt mai prudente în privința cauzalității.
- Mecanistice — studii pe animale, celule sau sisteme biologice; explică mecanisme posibile, fără a demonstra încă un efect la oameni.
- Consens — opinii de experți sau situații în care nu există dovezi mai solide; folosit doar atunci când lipsesc surse de nivel superior.
Mărimea efectului este diferită de certitudine
Cât de siguri suntem de o concluzie și cât de mare este efectul observat sunt două întrebări diferite. Un efect poate fi estimat cu mare certitudine și totuși să fie redus. De aceea prezentăm separat certitudinea și mărimea efectului (redus, moderat sau important) și nu descriem niciodată un efect mic ca fiind spectaculos.
Ce ne-ar face să ne răzgândim
Acolo unde editorul a formulat explicit un falsificator, fiecare afirmație include și condițiile care ne-ar reduce încrederea în concluzie. Este un angajament public, nu o portiță. Dacă apar acele dovezi, gradul se modifică, iar toate articolele care se sprijină pe acea afirmație sunt semnalate pentru revizuire. Preferăm să ne actualizăm concluziile în mod transparent decât să pretindem că am avut întotdeauna dreptate.
Aceste reguli sunt deterministe și identice în toate edițiile publicației. Aceleași dovezi produc întotdeauna același grad, indiferent de limbă.